versuri in negatie

Mă bucur și plîng

De durerea nașterii de mugur

Surd

Cu urlet blînd

Și nesigur

Și adînc.

Mă înfior și tresar

De vuietul lin

Al frunzelor nemoarte încă

Nevii, dar tîrzii

Și triste, pustii,

Cenușii,

Cu nervuri de pămînt

Atinse de vînt

Și de o umbră de gînd

Memorie căzînd

În adînc și pustiu și curînd.

Degeaba aștept oare

O culoare

De cînt

Și umbra pămîntului

Pe soare

Doar energie

În mișcare?

Sau nimic nu e degeaba?

Nici așteptarea,

Nici durerea,

Nici neroada?...

Și cîntecul frînt aievea,

Aiurea, undeva nedeparte,

Neștiut, necăutat dar găsit,

Va fi, mereu, firesc, viu,

Calm și atotputernic, aici,

Susținînd cerul cu forța lui nevăzută,

Aparent contradictorie,

De neînțeles,

Dar evidentă pentru păsări

Și cei care au aripi ca ele.

Îmi cresc cristale între tîmple

Prea multe, nu mai este loc,

Atențiune! Feriți-vă de explozia iminentă

De muguri cu magnitudine

De supernovă!

Sau poate nu trebuie să vă feriți;

Poate, doar poate, aceasta va fi o explozie

Binecuvîntată

Pentru cei care vor avea norocul

Să se găsească în apropiere,

În raza de acțiune

Vătămătoare-tămăduitoare.